Inflația se întoarce spre țintă în țările din regiune, cu excepția României, unde a crescut în ianuarie în loc să scadă. Banca Națională a României întrezărește abia în decembrie 2025 revenirea ratei anuale în intervalul țintă, însă la limita de sus, sub pericolul măsurilor fiscale care ar putea veni după alegeri. Între timp, în Cehia inflația a scăzut aproape de 2%, în timp ce în Polonia și Ungaria s-a retras la sub 4%.
Banca Națională a României a modificat prognoza de inflație la 4,7%, de la 4,8% pentru finele anului curent. Inflația va evolua pe o traiectorie mai redusă decât estima în noiembrie. Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 3,5% la sfârșitul lui 2025, la limita superioară a țintei de inflație.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Inflația anuală a încetinit în noiembrie cu 1 punct procentual mai mult decât estimau analiștii și este pe cale să încheie anul sub prognoza BNR. Mai mult, scumpirile au luat o pauză în dinamica lunară, ba chiar au scăzut cu 0,01%, lucru ce nu s-a mai întâmplat din septembrie 2020.
Banca Națională a României a reconfirmat la 7,5% prognoza de inflație pentru finele acestui an, dar o a venit cu o revizuire ascendentă pe parcursul anului 2024 de la 4,4% la 4,8%, în contextul majorărilor legiferate a unor taxe și impozite.
Rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august. Prețurile au continuat să crească în general față de ultima lună a verii, însă un efect de bază substanțial a dus la încetinirea inflației anuale, în rând cu așteptările băncii centrale. Creșteri substanțiale de prețuri față de august avem la combustibili, cartofi, utilități, curent electric, chirii și transport aerian.
Rata anuală a inflației a rămas neschimbată în august, la 9,4%, nivel peste așteptările analiștilor economici, care se așteptau la o scădere. Inflația a fost împinsă puternic în sus de scumpirea medicamentelor cu o cincime, în timp ce mâncarea s-a ieftinit față de iulie. Evoluția nu schimbă calendarul posibilelor tăieri de dobânzi din partea BNR, cred analiștii.
Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că inflația a scăzut în România, urmănd a sosi și datele oficiale care să confirme acest lucru.
Banca Națională a României a majorat de la 7,1% la 7,5% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 4,2% la 4,4% pentru anul următor.
Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda cheie la 7% în ședința de politică monetară de azi, 7 august, când va fi aprobat și noul raport privind inflația. Inflația este așteptată să fi coborât la un nivel de o singură cifră în iulie, dar unii analiști vorbesc deja de un risc în creștere privind prețurile de consum, având în vodere modificările fiscale inerente.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 10,6% de la 11,3% în aprilie, atât pe fondul unui efect de bază, cât și al domolirii creșterilor de prețuri.
Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
Banca Națională a României a revizuit la 7,1% (+0,1 puncte procentuale) prognoza privind rata anuală a inflației la finele lui 2023 și a păstrat la 4,2% estimarea pentru finele lui 2024.
Rata anuală a inflației a scăzut în martie la 14,5% de la 15,5% în februarie, în special pe fondul unui efect de bază. Inflația lunară rămâne ridicată. Banca centrală aștepta o scădere mai semnificativă a inflației anuale în cea mai recentă prognoză.
Rata anuală a inflației a crescut de la 15,1% în ianuarie la 15,5% în februarie, pe fondul scumpirii alimentelor. Inflația lunară a accelerat semnificativ.
Banca Națională a României a redus de la 11,2% la 7% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, în principal ca urmare a prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie. La finele lui 2024 inflația ar urma să coboare la 4,2% și să rămână în afara țintei băncii centrale. Cea mai mare parte a inflației ar urma să fie generată de inflația de bază, dar guvernatorul Isărescu spune că nu vrea să ia măsuri prea stricte, care să facă mai mult rău și care ar putea genera ”o recesiune de proporții”.
Rata anuală a inflației a coborât de la 16,4% în decembrie la 15,1% în ianuarie, cel mai scăzut ritm de după toamnă, dinamică sub cea anticipată de analiști. Curentul electric s-a ieftinit cu aproape 16% față de finele anului trecut.
Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.
″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finele lui 2022 de la 13,9% la 16,3%. Și în 2023 inflația va fi mai ridicată decât estima anterior banca centrală – în loc de 7,5% prețurile de consum ar urma să crească cu 11,2%. Abia în 2024 inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră. În trimestrul al treilea din 2024 inflația ar urma să stea în afara țintei, la 4,2%.
Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.
Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%. Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit. BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.
Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație cu 1,4 puncte procentuale în acest an și cu 0,8 puncte procentuale pentru 2023, ca urmare a prețurilor mai mari la energie.